La etajul 3, pe un ochi de geam, două pisici chicotesc și se ascund de a lor surată. Tot pe fereastră, un cat mai sus, cealaltă pisicuță e tare curioasă ce ticluiesc ele, dar se gândește că, totuși, nici fluturașul pe care-l pândește de ceva vreme nu ar fi de lepădat…
Prin preajmă, un ursuleț aranjat și gătit cu papion albastru șade, mândru, pe un fotoliu cafeniu și e pregătit să dea binețe trecătorlor. Mai încolo, într-un borcănel de pe măsuță, vreo zece piese de lego se bălăcesc, vesele, iar fiecare e convinsă că ea are culoarea cea mai frumoasă…
… Fetița mai privește o dată, își mai umple ochii cu tot ce vede în Cameră și iese, ținând în sus degetul arătător al mâinii stângi, pe vârful căruia, la plecare, judecătorul a așezat un sticker mare și colorat, în formă de fluture.
Timișoara. Palatul Dicasterial. Etajul 3. Camera fluturașilor.
Judecătoria Timișoara este noua instanță care s-a alăturat proiectului Camerelor speciale pentru ascultarea copiilor în procesele civile.
Cu voință s-a reușit eliberarea unei încăperi din sediu, iar #dindragostesirespectpentrucopii a fost amenajat spațiul care, iată, a primit și un nume – Camera fluturașilor.
Toată investiția a fost suportată de personalul instanței – judecători și grefieri, ceea ce mi se pare absolut minunat, pentru că nu s-a mai pierdut timp în căutare de sponsori. Ce înseamnă lucrul acesta? Că s-a înțeles necesitatea, da, dar s-a înțeles și urgența cu care copiii trebuie să fie ascultați într-un mediu vesel, cald și primitor.
Grija față de minorii care ajung aici o sesizezi imediat, totul e aranjat și gândit în folosul conexiunii rapide dintre magistrați și copii.
Fluturașii-sticker se ascund în Cameră, din loc în loc, și e o reală plăcere să-i descoperi fie pe piciorul vreunui scaun, fie suiți pe tavan sau așezați pe năsucul elefantului din pluș.
Până și banalul dezinfectant pentru mâini a fost transformat, prin câteva piese de lego introduse în interior, într-o minunată sticluță veselă, menită să le ușureze copiilor operațiunea obligatorie în vremurile pe care le trăim… Faină idee cu piesele de lego, ar trebui împrumutată de toți cei care lucrează cu cei mici.
Să faci pionierat în orice domeniu este îngrozitor de greu, însă, pe măsură ce proiectul de dezvoltă, se șlefuiește de la sine, se perfecționează, apar idei noi… Pentru că denumirea încăperii este Camera fluturașilor, fiecare copil care trece pragul instanței pentru a fi ascultat de judecător primește, la plecare, un sticker colorat în formă de fluturaș.
Fetița din povestirea cu care am început textul a ieșit așa din sediul Judecătoriei Timișoara, cu fluturașul așezat pe arătătorul mâinii stângi. Închipuiți-vă ce surpriză a fost pentru mama ei, care o aștepta după audiere, îngrozită că cine știe ce balauri cu șapte capete se află dincolo de ușa încăperii în care urma să-i fie ascultat copilul.
Nu, nu sunt balauri! După ușa aceea sunt Oameni, sunt suflete, este empatie. De un an de zile văd, cu ochii mei, lucrul acesta.
Îi îndemn pe părinți să nu mai privească ascultarea copiilor în procesele de divorț, de exemplu, ca pe o traumă inevitabilă prin care micuții vor fi nevoiți să treacă.
S-au schimbat lucrurile. Ne străduim să le schimbăm. Aveți încredere. #justitiaumana
Felicitări doamnei judecător Nicoleta BURLACU, președintele Judecătoriei Timișoara și doamnei grefier șef Irene Mîțu, fără de care acest proiect nu ar fi prins viață atât de repede.
