Despre divorț (partea a doua)

O, da! Este ideal e ca partenerii care nu se mai înțeleg să aibă capacitatea de a vedea relația eșuată ca pe un capitol care se încheie în viața lor. Și să-i mai frământe doar o întrebare, singura care contează: „Ce facem pentru copilul nostru, să-i fie cât se poate de bine, în condițiile date?”.
Hm! Dar câți se așează, însă, la masa discuției calme, respectuoase, mature și voit îndreptată spre binele celui mic? Puțini. În atâția ani de avocatură, îi pot număra pe degete.

Cu cei mai mulți parteneri nu se poate dialoga. Pentru ei, dorința ta de a divorța, de a scăpa dintr-o relație în care ești nefericit sau chinuit, înseamnă atac personal și devine prilej de a te pedepsi și pentru îndrăzneala de a-ți vizualiza viitorul fără ei. La cât de rău mergeau lucrurile până acum, să vezi de-acum încolo…

Te rog, scoate-l pe cel mic din locul acela cu scandaluri, salvează-l dintre acele frustrări, lacrimi și neputințe. El vede tot, aude tot, simte tot, iar acest munte de trăiri devine bagajul emoțional pe care i-l dai fiului sau fiicei tale, atunci când va porni în propria viață. Ține cont de asta, de cum construiești interiorul copilului tău și cu ce suflet îl trimiți în lume.

Când ești într-o căsnicie distrusă, dar nerezolvată juridic, ai tendința să te uiți la copil și să-l vezi ca pe o „greutate” ce te ține pe loc, te face să crezi că n-ai încotro și trebuie să accepți căsnicia sau să tot speri că lucrurile vor redeveni roz… Parcă nu găsești energia să ieși de acolo, nu știi de unde să-ți iei puterea să rupi toxicitatea, minciuna, suferințele. Am auzit multe femei spunând: „Ei, dacă nu aveam fetița sau băiețelul, de mult divorțam!”.
Păi, fix copilul tău e salvarea, e șansa, e cheia spre o viață cu mult mai multă bucurie. El, cel mic e adevărata ta putere! Tu trebuie doar să conștientizezi asta. Privește-l când doarme. E liniștit, așa-i? Asta trebuie să-i oferi și când se trezește: liniște, mult mai multă liniște. Stând în mediul acela lipsit de armonie, nu-i faci niciun bine. Dimpotrivă, îl vătămezi emoțional, iar tu vrei un copil sănătos.

Cu toții ne dorim relații sau căsnicii ideale.
Fiecare copil merită să aibă părinți care se iubesc și dorm în același pat. Dar când primim altceva de la viață… ce să facem, să stăm și să ne plângem soarta în pumni? Nu. Trebuie să ne adaptăm.
Pentru că, indiferent cum se așează piesele pe tabla de șah a vieții noastre, un lucru e sigur:
Merităm să fim fericiți.

Lasă un răspuns